Nifty Team Blog
Category

Internet

Category

O nouă bătălie legală atrage atenția asupra provocărilor aduse de inteligența artificială în domeniul drepturilor de autor. Alcon Entertainment, compania din spatele filmului „Blade Runner 2049”, a intentat un proces împotriva lui Elon Musk, Tesla și Warner Bros.

Discovery, acuzându-i de încălcarea drepturilor de autor. Motivul? Utilizarea unor imagini generate de AI care seamănă izbitor cu scene din celebrul film sci-fi.

Detaliile cazului

Procesul, depus pe 21 octombrie 2024 la un tribunal federal din California, se concentrează pe evenimentul de lansare al Cybercab-ului Tesla, care a avut loc pe 10 octombrie pe platoul studiourilor Warner Bros. din Burbank.

În timpul prezentării, Tesla ar fi folosit imagini generate de AI care reproduceau scene iconice din „Blade Runner 2049”, inclusiv imaginea unui bărbat într-un trenci privind peste un peisaj urban distopic.

Ceea ce face cazul și mai interesant este că Alcon Entertainment susține că refuzase anterior o cerere din partea Warner Bros. Discovery de a utiliza materiale din film pentru acest eveniment. Motivul invocat? Îngrijorările legate de „comportamentul capricios, arbitrar și extrem de politizat” al lui Elon Musk.

Implicațiile pentru industrie

Acest caz ridică întrebări fascinante despre viitorul drepturilor de autor în era inteligenței artificiale:

  • Cât de „original” trebuie să fie conținutul generat de AI pentru a evita acuzațiile de plagiat?
  • Cum putem trasa linia între inspirație și încălcarea drepturilor de autor când vine vorba de AI?
  • Ce responsabilitate au companiile care utilizează AI în crearea de conținut promoțional?

Reacția lui Elon Musk

În timpul evenimentului, Musk însuși a făcut referire directă la „Blade Runner”, declarând: „Îmi place Blade Runner, dar nu știu dacă vrem acel viitor. Cred că vrem acel trenci pe care îl poartă, dar nu apocalipsa sumbră.” Această mențiune explicită, combinată cu imaginile prezentate, formează nucleul acuzațiilor Alcon Entertainment.

Ce urmează?

Pe măsură ce cazul se desfășoară, industria tech și cea a divertismentului vor urmări cu atenție rezultatul. Indiferent de verdict, acest proces ar putea stabili precedente importante pentru utilizarea AI în creația de conținut și limitele inspirației în era digitală.

Rămâne de văzut cum vor naviga companiile și creatorii în aceste ape tulburi ale drepturilor de autor în era AI. Un lucru este cert: frontiera dintre inspirație și încălcare devine din ce în ce mai neclară, iar cazuri ca acesta vor ajuta la conturarea viitorului creației digitale.

tehnologia-web-3.0

Am scris despre modul in care blanurile si fandomurile incearca in mod activ sa faca presiuni asupra Discord pentru a impiedica platforma sa adauge caracteristici precum integrarea Metamask, care ar putea ajuta grupurile cripto. Si in aceasta dimineata am dat peste un fir excelent pe Twitter de la utilizatorul @larsiusprime despre modul in care industria jocurilor de noroc are, de asemenea, un razboi cultural masiv cu privire la jocurile bazate pe blockchain.

„Oamenii care vin de pe taramul cripto subestimeaza grav cat de profunda poate fi neincrederea si dezgustul venind din partea dezvoltatorilor de jocuri traditionale”, a scris @larsiusprime. „Ca si prietenii si colegii te vor bloca pentru ca lucrezi deschis la aceste proiecte. Angajarea de dezvoltatori de jocuri [traditionale] va necesita plata hazardului.”

Dar un razboi cultural Web 3.0 nu se intampla doar pe Discord sau in industria jocurilor. Se intampla peste tot. Saptamana trecuta, un utilizator de Twitter pe nume @nicodotgay a descarcat toate cele 10.000 de NFT-uri ale Leului lenes si le-a transformat intr-un mozaic al unui click dreapta. Si apoi, tot saptamana trecuta, @CryptoCobain, unul dintre cei mai populari utilizatori din buzunarul de internet cunoscut in mare parte sub numele de „cripto Twitter”, a amenintat ca va incepe sa bata NFT-uri ale avatarurilor de blanari anti-crypto care dau click dreapta si salveaza NFT-urile oamenilor.

Trebuie sa fac o pauza aici si sa recunosc ca sunt foarte constient de cat de salbatic de prostesc este totul. Dar, la fel ca toate lucrurile care s-au intamplat vreodata pe internet, doar pentru ca este o prostie in acest moment, asta nu inseamna ca nu ar putea deveni o adevarata miscare sociopolitica. Un meme cu o broasca din desene animate era pe steagurile arborate de insurgentii care au spart usile cladirii Capitoliului, bine?

Sa ajungi la esenta a ceea ce conduce acest razboi cultural de pe Web3 este complicat si se schimba in functie de grupurile implicate. Asa cum am scris vineri, toti cei care nu sunt Mark Zuckerberg par sa fie de acord ca versiunea sa de metavers este rea, dar tipii cripto care il urasc pe Zuckerberg se cearta si cu furii si fandomii care urasc NFT-urile.

Am descoperit ca cel mai usor este sa ne gandim la acest lucru in termenii Game Of Thrones. Meta este White Walkers – Zuckerberg pare a fi la fel de capabil de emotii umane ca si Regele Noptii, cel putin – si presupun ca tipii criptografiat ar fi Lannisters si utilizatorii non-criptografiat ar fi alianta libera a Casei Stark, Nights Watch si Freefolk? Vreau sa spun ca, in aceasta analogie, blanurile sunt cu siguranta Freefolk.

Cea mai buna exprimare generala pe care am vazut-o pana acum a motivului pentru care Web3 este atat de urat de multe subculturi online in acest moment a fost cea a lui @nicodotgay, utilizatorul Twitter din spatele mozaicului cu click dreapta.

Ei au explicat intr-un tweet de urmarire ca nu au fost anti-NFT din motive ecologice. „Adevarata problema este ca acestea reprezinta o incercare de a reimpune o penurie artificiala asupra culturii”, a scris @nicodotgay pe Twitter. „‘Digital scarcity’ este o ideologie impotriva evolutiei umane care impune reguli asemanatoare unui joc de societate care nu au alt scop decat sa pastreze jocul in sine – pentru a ascunde contradictiile interne ale capitalismului care devin dureros de evidente intr-un domeniu al culturii care a depasit penuria.”

Pentru mine, acesta mi se pare principalul camp de lupta pentru urmatorii cinci ani de dezvoltare online. Pe de o parte sunt oamenii care vor sa faca multi bani pe internet, cum ar fi Meta sau Andreessen Horowitz, care a investit in peste 50 de startup-uri cripto si a lansat un fond de cripto de 2,2 miliarde de dolari vara trecuta. Iar pe de alta parte, ca intotdeauna, se afla diversele subculturi si comunitati online si creatorii si utilizatorii care doresc cu adevarat sa fie lasati in pace, sa li se permita sa creeze si sa impartaseasca in siguranta si in mod liber tot ceea ce doresc.

Ar putea proiectele cripto ajuta oamenii sa-si castige existenta pe internet? Probabil, dar, asa cum am mai scris si cum am experimentat eu insumi, proiectele blockchain pe care le-am folosit pentru crearea de continut sunt foarte neprietenoase pentru utilizatori si nu sunt inca suficient de sofisticate pentru a concura cu platformele web 2.0 precum Twitter sau YouTube. Mai rau, creatorii si dezvoltatorii care ar putea contribui la imbunatatirea acestora urasc aceasta tehnologie.

Acest conflict cu privire la modul de a face bani si de a mentine un sentiment de proprietate intr-un internet care se extinde la infinit fara ceva de genul blockchain este motivul pentru care am fost atat de interesat de argumentul anti-cripto „blanari si porno”. Am vazut mai multe variante ale acestuia. „Furries, o comunitate de oameni care se ocupa de comandarea de piese unice de la artisti.

Pornografia, care cauta mereu modalitati de a ocoli blocurile de plata de la companiile de plati, renumite pentru ca sunt dispuse sa sustina noile tehnologii”, a scris recent freyjaerlings, utilizator Twitter. „Niciunul dintre ei nu a adoptat cripto. Faceti propriile concluzii”.

Se pare ca exista un consens tot mai mare in momentul de fata ca, daca tehnologia blockchain ar fi cu adevarat utila, comunitatile si industriile care au condus dezvoltarea web-ului social in ultimii 20 de ani ar fi folosit-o deja. Daca NFT-urile ar fi fost o modalitate buna de a gestiona activele digitale, spune aceasta linie de gandire, gamerii, blanarii, lucratorii sexuali si fandomurile ar fi lansat proiecte cripto cu ani in urma.

Dar exista cateva probleme in acest sens. Este adevarat ca Furries sunt acum cel mai anti-NFT grup de pe retelele de socializare, dar asta nu inseamna ca acea comunitate – si cele adiacente – nu au avut propriile probleme cu raritatea digitala. In 2020, am scris despre industria „adoptables”, care este o piata DeviantArt speculativa pentru arta originala a blanosilor, care, desi nu a fost construita pe blockchain, suferea de fapt de aceleasi probleme ca si NFT-urile.

De fapt, intreaga piata adoptables s-a prabusit dupa ce unui singur utilizator i-au fost prescrise SSRI-uri gresite si a intrat intr-o criza maniaca de cheltuieli, provocand inflatia de arta furry (nu acel tip de inflatie, lol).

De asemenea, ideea ca industria pornografica online inoveaza inaintea restului internetului nu mai este la fel de adevarata ca pe vremuri. Din pacate, majoritatea celor mai populare platforme pornografice online din acest moment sunt detinute de acelasi monopol de continut pentru adulti, MindGeek. OnlyFans a fost o incercare de a sparge algoritmul Pornhub-ificarii pornografiei online si, ghiciti ce?

Se bazeaza pe un sistem de paywall, iar dependenta sa de metodele traditionale de plata aproape ca a dus la prabusirea site-ului, dupa ce companiile de carduri de credit au incercat sa faca presiuni asupra acestuia pentru a renunta la continutul NSFW. Si ce au inceput oamenii sa cerceteze imediat cand s-a intamplat asta? La blockchain.

Ceea ce vreau sa spun aici este ca acest razboi cultural iminent – intre cei care dau click dreapta si proprietarii de maimute JPG – este de fapt o pierdere de timp. Evanghelistii cripto cred ca intregul internet ar trebui sa functioneze pe protocolul lor, ceea ce nu are niciun sens. Dar, de asemenea, probabil ca exista modalitati prin care blockchain poate contribui la imbunatatirea calitatii vietii pentru diverse comunitati online. Cel putin, ar putea contribui la o mai buna autosustinere a comunitatilor online.

Dar, in timp ce aceste grupuri se lupta pentru dunk-uri pe Twitter, marile companii precum Meta sau Andreessen Horowitz vor cheltui din ce in ce mai multi bani pe industria criptografica si aproape sigur o vor folosi pentru a reface internetul dupa chipul lor. Iar teama mea este ca, la fel cum Web 2.0 a trecut de la un milion de aplicatii sociale diferite, viu colorate, la trei companii, fara a avea unde sa se duca, Web3 ar putea ajunge sa fie si mai sufocant. De data aceasta, insa, nu este vorba de un internet al gunoiului gratuit, ci de un parc tematic online in care totul costa un bilet.